Nu prea ai chef sӑ citeşti despre asta, nu-i aşa? Orice, numai «emoţii» şi «negative» nu! Dacӑ ar fi sӑ evaluezi disconfortul doar la gândul de a vorbi despre emoţiile tale negative, pe o scarӑ de la 0 la 10 (0=deloc, 10=maxim),  cât ar fi? Te-ai întrebat vreodatӑ de ce nu vorbim despre ele?

Cred cӑ ar fi multe de spus, începând cu educaţia tradiţionalӑ a pӑrinţilor şi bunicilor noştri şi cu felul în care manifestӑrile noastre intens emoţionale au fost acceptate sau nu. Ar mai fi şi mai multe despre educaţia formalӑ care nu acordӑ nici o atenţie emoţiilor deşi viitorul tӑu şef se va aşteapta sӑ ai capacitatea de auto-reglare emoţionalӑ. Chiar şi ştiinţa, care în lumea occidentalӑ dominӑ educaţia, a ignorat timp de secole emoţiile. Paul Eckman, probabil cea mai cunoscutӑ personalitate în domeniu şi autorul Atlasului Emoţiilor (recomandat!), şi-a început studiile abia spre sfârşitul anilor ’50.

Una peste alta, am putea sӑ petrecem o grӑmadӑ de vreme cӑutând motive. Însӑ nici unul nu va rezolva problemele, numai lucrul conştient cu emoţiile negative o poate face. Înainte de vorbi despre cum poţi sӑ faci asta, hai sӑ mai stӑm un pic sӑ vedem de ce este important.

1. Numai tu ştii ce simţi şi nici mӑcar tu nu eşti conştient(ӑ) de toate.

Când cineva se uitӑ la tine, vede poate ce culoare au ochii şi pӑrul tӑu, dacӑ eşti înalt, slab, alb sau nu, de fapt foarte puţine lucruri despre cine eşti în realitate. Extrem de puţin sau deloc despre ce simţi. Ok, dacӑ te înroşeşti de furie, asta s-ar putea citi uşor, dar numai tu ştii cu adevӑrat ce anume te face sӑ te înfurii. Chiar şi cele mai apropiate persoane cu care ai petrecut mult timp nu ştiu ce gândeşti şi ce simţi, nu-i aşa? Nu e un sentiment prea plӑcut.

Multӑ vreme am crezut cӑ este posibil sӑ descifrez destul de repede profilul unei persoane. Am fӑcut sute de evaluӑri în context profesional şi am primit adesea aprecieri pentru acurateţea lor. Cu toate acestea, pânӑ nu am atins un nivel suficient de profund de cunoaştere de sine şi nu am lucrat individual cu ceilalţi, evaluӑrile mele au fost, nu mӑ bucur sӑ spun, superficiale chiar dacӑ foarte bune relativ la cerinţӑ şi context. Nu am bӑnuit niciodatӑ cât de profundӑ este suferinţa din spatele mӑştilor “sunt ok” şi nici formidabila varietate a felului în care învӑţӑm sӑ trӑim, în corp şi în minte, frica, furia, tristeţea şi aşa mai departe. Când investigӑm cauzele dificultӑţilor lor de astӑzi şi îşi aduc aminte brusc de un eveniment, cei mai mulţi din clienţii mei se grӑbesc sӑ spunӑ “dar am ştiut asta dintotdeauna, nu are nimic de-a face”. Abia când începem sӑ lucrӑm direct pe eveniment descoperӑ, uimiţi, intensitatea emoţiilor ascunse atât de mult timp. 

2. Emoţiile afecteazӑ în timp corpul fizic şi sunt, cel puţin în parte, la originea afecţiunilor fizice.

Dacӑ te gândeşti cӑ ai noroc şi nu prea ai de-a face cu emoţii negative sau ai totul sub control, uitӑ-te cu atenţie la corpul tӑu. Cât de tensionat este? Chiar acum! Suferi de dureri de cap frecvente şi iei pastile ca pe bomboane? Ai tensiune? Dureri de spate? Eşti supraponderal(ӑ) sau ai diabet? Alergii, boli de piele recurente sau rӑceşti frecvent? Cât de bine stai cu energia şi entuziasmul? Ai nevoie de câteva pahare de acool seara sӑ te calmezi? Ţii ciocolata aproape? Toate bolile sunt legate de emoţii specifice. Nu toatӑ lumea este de acord cu asta, dar ai putea sӑ investighezi singur un pic, cel puţin efectele generate de ceea ce numim „stres” fӑrӑ sӑ ne gândim prea mult la ce este de fapt. Stresul a devenit atât de banal încât nici nu-l mai bӑgӑm în seamӑ. Aruncӑ totuşi un ochi pe lista celor mai frecvente 50 de semnale de stres publicate de Institutul American pentru Stres. Eu am fost surprinsӑ de unele, chiar dacӑ sunt de mulţi ani fan al studiului cauzelor emoţionale ale bolilor şi al metodei «Ascultӑ-ţi corpul», printre altele.

3. Emoţiile nerezolvate te saboteazӑ fӑrӑ sӑ ştii. Şi fӑrӑ ca tu sӑ le recunoşti, nu poţi rezolva mare lucru cu soluţii de suprafaţӑ. Nu eşti niciodatӑ liber.

Mulţi au impresia cӑ deţin controlul asupra vieţii lor şi sunt liberi sӑ alegӑ ce vor în viaţӑ. Îmi pare rӑu, dar nu este adevӑrat nici mӑcar pe departe. Toate alegerile noastre sunt fӑcute, în mare mӑsurӑ inconştient, în funcţie de informaţiile percepute prin intermediul simţurilor şi interpretate de creier şi minte şi  asta include şi emoţiile negative.

Poţi sӑ crezi cӑ eşti mai degrabӑ solitar(ӑ), cӑ îţi este bine singur(ӑ) şi cӑ nu ai nevoie de nimeni, dar este oare adevӑrat? Nu cumva are legӑturӑ cu felul in care te-ai simţit neascultat(ӑ), trӑdat(ӑ) sau ridiculizat(ӑ) de ceilalţi? Poţi sӑ fii convins cӑ dorinţa ta de a învӑţa sӑ cânţi a fost doar un vis de copil şi nu mai are nici o importanţӑ acum, dar nu cumva faptul cӑ nu te simţi împlinit(ӑ) are legӑturӑ cu ce ţi s-a spus cӑ trebuie sӑ ai o meserie serioasӑ care sӑ-ţi aducӑ bani? Investigând de ce m-am blocat complet dupӑ un succes iniţial, am descoperit cӑ aveam o teamӑ de urmӑri neprevӑzute şi neplӑcute dacӑ mӑ bucur prea mult de ceva. Ceva gen «ai grijӑ cӑ dupӑ râs vine plâns». Investigaţia, folosind metoda EFT, m-a dus la trei întâmplӑri din copilӑrie în care momente de bucurie liberӑ, exuberantӑ, au fost urmate de şocuri destul de neplӑcute. De douӑ ori m-am fӑcut de râs (o datӑ în public!) iar a treia oarӑ l-am accidentat pe un vӑr de vreo 3 ani. Fӑrӑ urmӑri, dar am tras o sperieturӑ zdravӑnӑ. Cum ziceam, nu ştii niciodatӑ…

Fiecare din noi are zeci şi sute de « adevӑruri » despre ce e mai bine şi ce trebuie. Nu ne gândim niciodatӑ sӑ le punem la îndoialӑ. Exact asta ar trebui sӑ facem. Cum altfel am putea fi liberi?

Mai existӑ un motiv care este important pentru mine. Atâta vreme cât nu ai descoperit adevӑruri mai profunde, proprii, rişti sӑ crezi cӑ alţii îl deţin şi sӑ-l împrumuţi sau sӑ-l cumperi. Cӑrţile, cursurile şi toate programele sunt bune sӑ-ţi deschidӑ calea. Ele nu-ţi spun «de ce»-ul tӑu sau «cum»-ul care este benefic pentru tine, tu trebuie gӑseşti rӑspunsurile mai departe. Uitându-mӑ în urmӑ, cele mai bune lecţii nu au fost din cӑrţi şi o tonӑ de cursuri de tot felul, ci au evoluat treptat din ceea ce nu am acceptat uşor când am auzit sau nu am înţeles deloc la început. Mai vorbim.

4. Nimic nu este strӑin minţii noastre.

Dacӑ îţi doreşti (pe lângӑ succes şi bani mulţi) sӑ trӑieşti viaţa deplin (şi nu vorbesc despre a încerca toate aventurile posibile), plin de vitalitate şi creativitate, atunci nu prea poţi sӑ fugi de ce simţi şi asta include toate chestiile alea neplӑcute. Am sӑ las totuşi disertaţia pe tema asta pentru altӑ datӑ, pentru cӑ este subiectul meu preferat şi vreau sӑ-l prezint pe larg cu altӑ ocazie.

5. Nu în ultimul rând, impactul emoţiilor tale negative este mult mai mare decât îţi imaginezi.

Conştient şi mai ales inconştient, ele contribuie la lumea în care trӑieşti. Ce spui şi faci, condus de emoţii nӑvalnice sau de dorinta de a le evita, conteazӑ. Intrӑ în marele angrenaj al familiei, grupului în care lucrezi, locului în care trӑieşti, cercului de prieteni, cunoscuţi şi cei pe care îi întâlneşti pe drumul tӑu, cӑ e vorba de o şosea aglomeratӑ sau altfel. Poate sӑ meargӑ foarte departe, cel puţin douӑ generaţii. Gândeşte-te la ce creezi în jurul tӑu. Nu te descuraja pentru cӑ este un subiect atât de vast. E nevoie sӑ începem fiecare de undeva şi sӑ facem curӑţenia emoţionalӑ începând cu noi înşine.

Vrei sӑ mergi mai departe? Iatӑ câteva idei de studiu individual. Încearcӑ sӑ rӑmâi deschis(ӑ) şi sӑ nu-ţi dai ochii peste cap când citeşti «studiu» şi sӑ gândeşti «exclus!» la sugestia de a scrie. Ai sӑ fii surprins(ӑ) de rezultate.

  1. Fӑ o listӑ cu ce îţi aduci aminte cӑ ţi s-a spus în copilӑrie şi adolescenţӑ când ţi-ai manifestat furia, frustrarea, nemulţumirea. Scrie despre aceste amintiri şi întreabӑ-te cum te-au influenţat de-a lungul timpului. Ce decizii ai luat când nu ţi s-a permis sӑ te exprimi liber?
  2. Care este cea mai mare fricӑ a ta legatӑ de exprimarea emoţiilor negative? De ce nu consideri cӑ e bine sau sigur? 
  3. Care sunt emoţiile negative care te afecteazӑ cel mai des? Poţi, de exemplu, într-o sӑptӑmânӑ, sӑ urmӑreşti o anumitӑ emoţie când apare, în ce context şi ce o declanşeazӑ. Scrie observaţiile tale şi acordӑ-ţi timp sӑ te gândeşti la ele.
  4. Observӑ dacӑ te împotriveşti unei emoţii negative şi cum simţi asta în corpul tӑu.
  5. Observӑ emoţiile negative pe care le accepţi greu la cei din jurul tӑu şi întreabӑ-te de ce.
  6. Fӑ o listӑ cu evenimentele semnificative din trecut în care ai experimentat emotii negative şi scrie despre ele tot ce îţi aminteşti. Nu trebuie sӑ o termini într-o zi! Ce am acumulat într-o viaţӑ, nu poate fi rezolvat cât ai clipi. Dacӑ simţi nerӑbdare, neplӑcere sau orice altӑ emoţie negativӑ legatӑ de acest proces, scrie şi despre asta.

Dacӑ nu-ţi este uşor sӑ vorbeşti despre emoţii, sӑ identifici o emoţie şi sӑ-i dai un nume sau sӑ o observi în corp, acordӑ-ţi timp şi trateazӑ-te cu rӑbdare şi înţelegere. Mulţi ani am folosit journaling-ul (scrierea memoriilor, observaţiilor şi întrebӑrilor într-un jurnal zilnic) şi încӑ ţin jurnale detaliate pe diferite subiecte. Journaling-ul nu numai cӑ m-a ajutat sӑ calmez emoţii intense în mai puţin de jumӑtate de orӑ atunci când nu dispuneam de alte metode, ci mi-a adus şi multӑ claritate şi o înţelegere mai profundӑ.

Dacӑ ai ajuns pânӑ aici, mulţumesc. Spune-mi ce pӑrere ai, într-un comentariu mai jos.

Vrei sӑ înveţi sӑ eliberezi emoţiile negative?

Atunci ai putea fi interesat de metoda EFT şi programul EFT BASIC.

Poţi afla mai multe despre mine şi mӑ poţi contacta pentru o sesiune gratuitӑ de 30 de minute înainte de a decide dacӑ vrei sӑ lucrezi cu mine.

Gӑseşti CLUB EFT şi pe facebook, cu mai multe informaţii despre metoda EFT.

© Margareta Mihӑilescu